Toata viata noastra....

...Lui Hristos Dumnezeu sa o dam...asa zicem la fiecare Sfanta Liturghie dar oare asa este?Oare intreaga noastra fiinta io dam lui Dumnezeu?Viata noastra io dedicam Lui?Il lasam noi pe Dumnezeu sa ne arate Voia Sa?Parintele Paisie zicea:"ce avem in inima nu suntem obligati sa avem si pe buze,dar ce avem pe buze suntem obligati sa avem si in inima".Cum ne purtam noi crucea ca si crestini in fiecare zi?Multumim oare lui Dumnezeu pentru toate?Atat pentru cele bune cat si pentru cele rele?
Spunea un parinte ca daca ne este greu sa renuntam la micile noastre "placeri",cat de greu ne va fi sa ne lepadam de sine si sa urmam Domnului?Ce inseamna sa-i dam viata noastra lui Hristos?Tot ceea ce facem sa facem pentru Dumnezeu.Zilnic sa ne trezim multumind Domnului pentru ca inca vedem lumina zilei..altii nu o pot vedea,sa ne rugam,sa lucram pentru Dumnezeu si nu doar pentru ca primim un salariu,sa muncim cu drag la locul de munca,sa aratam si celorlalti cum lucreaza Dumnezeu in viata noastra.Sa nu fim crestini doar la biserica si acasa ci si in societate,la locul de munca,pe strada,cu vecinii,oriunde...Noi ca femei si ca mame daca avem copilasi sa facem Voia Lui si sa ne purtam ca niste mame crestine.Cunosc femei care vin saptamanal la sf Liturghie,se spovedesc,tin post,se impartasesc,dar folosesc metode contraceptive.Si ma intreb:Unde Il lasam noi pe Dumnezeu?Oara viata noastra mai este toata pentru Hristos?Sau e doar pe buzele noastre?Cum ne purtam noi Crucea daca refuzam sa o primim?Sau fugim de greutatea ei?Facem ca si acel crestin din istorioara care incerca sa-si taie din cruce caci i se parea mai lunga si apoi trecand peste o prapastie ceilalti au reusit sa treaca,dar el avand o cruce mai scurta nu a putut.Sa ne ajute Dumnezeu sa punem inceput bun mantuirii noastre!



va urma...